Propunere legislativă privind codul sursă deschis și reutilizarea soluțiilor și componentelor digitale în sectorul public

Parcursul legii

Pe înțelesul tuturor

Programele informatice făcute de instituțiile publice sau comandate de ele, din bani publici, ar avea codul sursă publicat pe o platformă a statului, sub licențe care îi lasă pe alții să-l studieze, să-l folosească și să-l modifice. Înainte să comande un program nou, o instituție ar trebui să caute într-un catalog național dacă există deja unul potrivit și să-l refolosească. Firmele care scriu programe pentru stat ar preda codul și documentația la recepție. Parolele, datele personale și sistemele din apărare și securitate națională ar rămâne în afara publicării. Potrivit inițiatorilor, așa s-ar evita dezvoltarea aceluiași program de mai multe ori și dependența de furnizori.

Ce prevede legea

Textul stabilește reguli pentru publicarea codului sursă și pentru reutilizarea soluțiilor și componentelor digitale din sectorul public. Se aplică software-ului dezvoltat intern ori la comandă, finanțat integral sau parțial din fonduri publice, de autoritățile și instituțiile publice centrale și locale și de entitățile din subordinea, coordonarea sau de sub autoritatea lor, precum și contractelor de dezvoltare la comandă, din fonduri publice, încheiate de persoanele juridice de drept privat prevăzute la articolul 1 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2016. Software-ul comercial standard, licențiat de instituții, ar fi exceptat, cât timp nu cuprinde dezvoltări făcute la comandă din fonduri publice. Legea n-ar atinge regimul sistemelor informatice din apărarea națională, ordinea publică și securitatea națională și nici pe cel al informațiilor clasificate.

În cadrul Autorității pentru Digitalizarea României s-ar organiza Oficiul pentru Cod Public și Reutilizare Software, fără personalitate juridică, în limita posturilor aprobate. Prin el, Autoritatea ar administra două instrumente: Depozitul Național al Codului Public, platforma oficială pe care se publică codul, și Catalogul național de reutilizare, în care fiecare soluție sau componentă ar avea descrierea, condițiile de reutilizare, nivelul de maturitate și responsabilul instituțional. Fiecare entitate publică ar desemna un responsabil pentru cod public și reutilizare software; cele din administrația publică locală ar putea desemna unul comun.

Codul sursă s-ar publica în Depozit cel târziu la recepția finală a soluției, sub licențe open-source, care permit utilizarea, studierea, modificarea, distribuirea și reutilizarea lui. Nu s-ar publica date cu caracter personal, secrete comerciale, parole, chei de acces ori alte informații a căror divulgare este interzisă sau restricționată. Președintele Autorității ar putea aproba, prin ordin, excepții de la publicarea integrală: pentru informații clasificate sau protejate prin lege, pentru componente care ar expune elemente critice de securitate, pentru componente asupra cărora terții au drepturi ce nu permit publicarea, pentru riscuri dovedite la adresa securității naționale, a ordinii publice ori a securității cibernetice și pentru situații temporare de conformare. Excepțiile s-ar acorda pe durată determinată și s-ar revizui anual. Când publicarea integrală nu e posibilă, entitatea ar publica părțile care pot fi divulgate.

Entitățile publice ar fi obligate să reutilizeze cu prioritate soluțiile existente. Înaintea unei achiziții publice care cuprinde dezvoltare de software, ar verifica în Catalog dacă există o soluție reutilizabilă și, dacă există una potrivită, ar folosi-o, afară de cazul în care justifică motivat de ce nu. Contractele de dezvoltare ar cuprinde clauze obligatorii despre drepturile de proprietate intelectuală, publicarea codului, predarea completă, portabilitatea datelor și migrare; clauzele care împiedică drepturile și obligațiile din lege ar fi socotite nescrise. Furnizorul ar preda, cel târziu la recepția finală, codul sursă cu istoricul complet al versiunilor, documentația și elementele necesare construirii și instalării soluției, iar recepția finală ar fi condiționată de îndeplinirea acestor obligații.

Faptele entităților publice care încalcă legea ar fi contravenții, constatate de personalul Autorității pentru Digitalizarea României. Amenda ar fi de la 5.000 la 20.000 de lei pentru nedesemnarea responsabilului în 12 luni, pentru neverificarea Catalogului înaintea unei achiziții sau a unei dezvoltări interne și pentru netransmiterea datelor cerute pentru raportul anual; de la 20.000 la 50.000 de lei pentru nepublicarea codului până la recepția finală, pentru recepția făcută fără predarea codului și a documentației și pentru cererea unei excepții cu informații nereale; de la 30.000 la 100.000 de lei pentru publicarea în Depozit a parolelor, a cheilor de acces sau a datelor cu caracter personal care puteau fi identificate și eliminate.

Autoritatea ar publica anual un raport despre aplicarea legii. Guvernul ar aproba normele de aplicare în 90 de zile. Obligațiile de publicare și de predare s-ar aplica achizițiilor și proiectelor de dezvoltare începute după intrarea în vigoare a legii, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit inițiatorilor, în lipsa unor asemenea reguli administrația se confruntă cu dublarea dezvoltărilor de software, cu imposibilitatea de a refolosi componente deja finanțate și cu dependența tehnologică de furnizori.

Cine este afectat

Autoritățile și instituțiile publice centrale și locale care dezvoltă sau comandă software; firmele care scriu software pentru ele; Autoritatea pentru Digitalizarea României, care ar ține depozitul și catalogul și ar aplica amenzile.

Inițiatori

Documente

Surse oficiale