Violența economică ar intra în Codul civil, cu efecte la partaj și divorț

Parcursul legii

Pe înțelesul tuturor

Propunerea voia să introducă în lege noțiunea de "violență economică" — situația în care o persoană blochează accesul partenerului la bani, venituri sau documente. Judecătorii ar fi putut ține cont de asta la împărțirea bunurilor și la stabilirea vinovăției în divorț, iar victima ar fi avut mai ușor de dovedit acest tip de abuz. Senatul a respins însă propunerea, iar mai multe instituții au dat avize negative. Decizia finală aparține Camerei Deputaților.

Ce prevede legea

Inițiativa propune completarea Codului civil (Legea nr. 287/2009) și a Codului de procedură civilă (Legea nr. 134/2010) prin introducerea expresă a noțiunii de violență economică, prin trimitere la definiția din Legea nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice. Noile articole ar reglementa aplicarea acestei noțiuni la raporturile patrimoniale dintre soți, foști soți și alte persoane aflate în relațiile prevăzute de legea specială. Textul definește "controlul economic abuziv" ca formă de violență economică — conduita prin care o persoană limitează nejustificat accesul alteia la resurse financiare, bunuri sau venituri. Instanța ar putea ține seama de existența violenței economice la stabilirea contribuției la dobândirea bunurilor comune, la partaj și la stabilirea culpei în desfacerea căsătoriei.

În Codul de procedură civilă se propune un regim probatoriu special: reclamantul trebuie să dovedească împrejurări de fapt (de exemplu lipsa accesului la conturi bancare, reținerea documentelor financiare sau de identitate, imposibilitatea de a dispune de venituri proprii) din care să rezulte în mod verosimil existența violenței, care apoi s-ar prezuma până la proba contrară. Pârâtul ar putea răsturna prezumția dovedind accesul real la resurse sau o cauză obiectivă a situației. Legea urma să se aplice acțiunilor introduse după intrarea în vigoare, la 30 de zile de la publicare, iar cauzele aflate deja pe rol rămâneau supuse legii anterioare.

Inițiativa a primit avize negative de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și de la Comisia pentru drepturile omului, precum și un punct de vedere negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Comisia juridică a Senatului a propus respingerea, invocând reguli insuficient conturate, neconcordanțe de tehnică legislativă și contradicții interne (inclusiv termenul de intrare în vigoare, indicat ca 60 de zile în expunerea de motive și 30 de zile în text). Senatul a respins propunerea ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Inițiatori

Documente

Surse oficiale