Inițiativele cetățenești s-ar putea susține cu semnătură electronică calificată

Parcursul legii

Pe înțelesul tuturor

Această propunere ar fi permis oamenilor să susțină o inițiativă legislativă cetățenească și prin semnătură electronică, nu doar pe hârtie, și ar fi introdus reguli clare de protecție a datelor personale. Verificarea semnăturilor electronice ar fi fost făcută de Autoritatea Electorală Permanentă. Instituțiile care au analizat-o au spus însă că această verificare ține doar de Curtea Constituțională și că textul nu explică cum ar funcționa concret. Senatul a respins propunerea; decizia finală aparține Camerei Deputaților.

Ce prevede legea

Propunerea ar completa Legea nr. 189/1999 privind inițiativa legislativă cetățenească cu trei elemente noi. Primul: un cadru explicit de protecție a datelor personale colectate (CNP, domiciliu, serie act de identitate), cu comitetul de inițiativă drept operator de date conform GDPR, folosirea datelor doar pentru verificarea calității de cetățean cu drept de vot și distrugerea sau anonimizarea lor după finalizarea procedurii. Al doilea: posibilitatea susținerii unei inițiative prin semnătură electronică calificată (conform Regulamentului eIDAS), cu aceeași valoare juridică precum semnătura olografă, care rămâne o alternativă. Al treilea: validarea susținerilor electronice de către Autoritatea Electorală Permanentă, care ar verifica doar dreptul de vot și unicitatea susținerii, fără a analiza conținutul inițiativei. Procedura tehnică urma să fie stabilită prin norme metodologice adoptate de Guvern în 90 de zile. Legea ar fi intrat în vigoare la 30 de zile de la publicare.

Inițiativa a primit avize negative din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și mai multor comisii. Motivul principal invocat: atribuirea către Autoritatea Electorală Permanentă a unei competențe de verificare a inițiativei legislative cetățenești, competență care aparține exclusiv Curții Constituționale conform art. 146 lit. j) din Constituție. S-au mai semnalat lipsa unei infrastructuri tehnice concrete (platformă digitală), necorelări cu regulile actuale privind păstrarea listelor la Curtea Constituțională și dimensiunea teritorială a susținerilor, precum și absența unor garanții procedurale pentru contestarea validării. Consiliul Fiscal a cerut documentele privind impactul bugetar. Comisia juridică a Senatului a propus respingerea, iar Senatul a respins propunerea ca primă Cameră sesizată. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Inițiatori

Documente

Surse oficiale